La practica

In data de 22.06.2011 la practica in sala 24 am sters mesele de praf am tras perdelele la locul lor am sters pervazul de la geamuri am m-ai stat
In data de 23.06.2011 eu Costa ana Gombos am sters tastaturile le-am pus la locul lor si cam atat cred

Cetatea oradea

Revitalizarea Cetăţii Oradea şi introducerea ei în circuitul turistic a fost şi este un obiectiv al strategiei de dezvoltare a municipiului Oradea.

În acest sens, obiectivul general al proiectului de revitalizare constă în transformarea zonei Cetăţii Oradea într-o zonă de interes turistic major, poartă culturală şi de patrimoniu, nucleu al turismului cultural, pilon de dezvoltare durabilă urbană şi centru multicultural european.
După doi ani în care adminstraţia orădeană a făcut eforturi susţinute în vederea obţinerii de finanţări nerambursabile pentru Cetatea Oradea, mâine munca funcţionarilor orădeni va fi încununată de un prim succes. În prezenţa ministrului Dezvoltării Durabile şi Locuinţei, Vasile Blaga, va fi semnată, în Sala Mare a Primăriei Oradea, convenţia de finanţare a lucrărilor de revitalizare a Cetăţii Oradea şi includere a ei în circuitul turistic european, etapa I.

În paralel, se fac eforturi pentru accesarea a noi fonduri nerambursabile pentru lucrările de reabilitare prevăzute în etapa a II-a.
Cea mai mare cetate din Câmpia de Vest, Cetatea Oradea, va fi reabilitata, in perioada iunie 2009 – iulie 2015, cu fonduri europene, conventia de finantare a lucrarilor de revitalizare pentru includerea ei in circuitul turistic european fiind semnata joi de ministrul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, Vasile Blaga si primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan.

Alaturi de ministrul Vasile Blaga, s-a aflat si directorul general al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Regional din cadrul ministerului, Gabriel Friptu si Claudiu Cosier, presedintele Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest.
Cetatea medievala Oradea, monument istoric, va deveni, in sase ani, cel mai insemnat proiect cultural al municipalitatii Oradea, ca obiectiv turistic important al orasului, pentru care, in prima etapa, s-au obtinut 10 milioane de euro destinati lucrarilor de reabilitare si restaurare, in Programul Operational Regional, axa destinata restaurarii si revitalizarii monumentelor istorice.

deconectarea cablurilor din interiorul calculatorului

Cablurile de conectare a unitatilor de stocare (hardisc, CD-ROM, discheta) cu placa de baza. Acestea sint niste cabluri plate (ca niste benzi) de culoare gri, avind la capete niste conectori lati, de obicei de culoare neagra. Se apuca conectorul care intra in priza unitatii de stocare si se trage inspre exterior, de obicei fiind necesar sa zgiltiim un pic conectorul si eventual sa incercam sa-l scoatem mai intii dintr-o parte a prizei si apoi din cealalta. Daca avem doua unitati conectate la acelasi cablu trebuie sa tinem minte (sau mai bine sa notam undeva) in ce unitate intra conectorul de la mijlocul cablului si in ce unitate intra cel de la capatul cablului.
Cablurile de conectare cu sursa de alimentare a unora dintre componentele calculatorului . Acestea ies din sursa de alimentare si au la capete niste conectori din plastic de obicei de culoare alba, care intra in prizele de alimentare ale unora din componentele calculatorului (placa de baza, hardisc, unitatea CD-ROM, unitatea de discheta). Conectoarele pentru alimentarea componentelor sint cel mai greu de scos desi nu au nici un dispozitiv special de fixare. Este bine sa punem niste mici etichete pe cabluri dupa ce le-am deconectat pentru a tine minte ce unitate alimenta cu energie fiecare. Aceasta este o masura de precautie recomandata in special celor care demonteaza un calculator pentru prima data. Conectoarele sint de diverse tipuri si sint standardizate in asa fel incit nu putem gresi la reasamblarea calculatorului, chiar daca nu am pus etichete pe cabluri.

Pentru scoterea conectorilor care se fixeaza in prizele unitatilor de stocare (in special hardisc si CD-ROM) este nevoie de rabdare si de o tehnica speciala care consta in zgiltiirea usoara a conectorilor si tragerea lor inspre exterior in planul prizei, nu in jos sau in sus. Unele conectoare ies relativ usor, insa altele ne pot crea probleme pentru ca sint fixate foarte puternic. Daca nu se reuseste deconectarea atunci este bine sa folosim o minusa de piele in care sa ne introducem mina cu care apucam conectorul. In acest fel asiguram o aderenta mai buna intre degetele noastre si conector si in acelasi timp evitam ranirea degetelor. In orice caz trebuie evitata tragerea cu o putere excesiva pentru ca in acest caz putem deteriora priza. De asemenea trebuie sa fim atenti atunci cind scoatem un conector fixat prea puternic ca mina noastra sa nu loveasca din inertie alte piese ale calculatorului atunci cind conectorul se va elibera.

In cazul conectorului pentru placa de baza acesta are de obicei un mic dispozitiv de blocare constind dintr-o lamela de plastic terminata cu un “cirlig” care se agata de o excrescenta de pe priza de alimentare a PB in momentul in care conectorul a intrat complet in aceasta. Atunci cind scoatem conectorul din priza va trebui sa apasam pe lamela si dupa ce “cirligul” a fost eliberat sa tragem conectorul in sus.